mâţe la uniunea scriitorilor din moldova

amu’, în buzunaru’ meu, stau şi se hodinesc cheile de la hamerul pe care ni l-o cumpărat uniunea scriitorilor din moldova, pentru tătâ reclama pe care i-am facut-o în ultimele 16 secunde.
hamer sau nu, [celor care cred că eu nu ştiu cum se scrie hamer le arăt un degeţel], trebu de clarificat şi s-o întâmplat la uniune pe data de 23 iulie.

po hodu uniunea o zamutit conferinţa tinerilor scriitori din moldova. da. republica moldova nu doar scriitori are, ci şi tineri scriitori. iahuieiu şi-o fost acolo…

ştiri fulger: daţi’vă cu un lom în cap şi betz o kanistră de benzină. şocant şi incredibil. nicoleta esinencu a candidat pentru obţinerea carnetului de membru, ba chiar mai mult de atât, a şi intrat în rândul scriitorilor cu acte în regulă. după tăt marazmu ei anti uniunea europeana, anti uniunea sovietică, amu, uniunea e insăşi krâşa ei.

nevajno.

tipa şi eu am fost invitat la conferinţa tinerilor scriitori. din fericire, nimeni nu m-o bagat în seamă când am ajuns acolo. blea, spălare de rubla, cesnoe slovo. adică da, eu înţeleg că-i ghini macăr şi aşa, băi da mai invitaţi scriitori tineri cu adevărat zaibisi; da nu florile dalbe şi cenaclul literar din hoşnitza de jios.

da zato eu am mâncat supa acolo, şi mi-am cumpărat o bere şi mă uitat la mulţimea tinerilor scriitori, printre care, apropo, vom vedea şi mâtze.

vedeta de pe ultima pagină / fata meteo : tadaaaaam. constanţa se numeşte

ATENŢIE: urmează un trilion de poze:

Proteste, revoluţii, sexe

Am ajuns să trăim vremurile în care să putem citi şi aşa o postare modestă şi palidă, drept consecinţă tonelor de porcării şi prostii care se găseau, se găsesc şi se vor găsi pe “hose, o bere?”.
Această postare se dedică persoanelor care trec pe aici şi rămân indignaţi de limbajul, ba chiar de limba stâlcită cu care îmi place să-mi colorez blogul. Sunt sigur că ultima vreme, sunt urmărit şi de persoane care practică [fie în scris – pe blogurile lor, fie oral în discursurile lor cotidiene] o limbă română sănătoasă, un vocabular decent etc etc. De asemenea, cu acelaşi efect dedic acest post, scris exclusiv în limba română, tuturor celor care, probabil, undeva într-un colţişor al sufletului, mă consideră un “maldavan” care vorbeşte o “maldavenească” şi care nu are habar de rigorile gramaticale şi stilistice ale limbii noastre de stat – româna.

Aceasă postare, cât ar părea de straniu, nu va conţine cuvinte vulgare, calchieri, rusisme, invenţii fonetice sau lexicale. Nu, dragii mei, eu nu am luat-o razna. Cert e faptul că acest spaţiu funcţionează într-un regim bazat pe spontanietate şi lipsit de influenţa unor norme / scopuri / strategii / metode / scamatorii / tehnici care să atragă un miliard de cititori. Într-o zi vin 10 oameni, în alta 70. Minunat aşa.

Dar, totodată, vă rog să nu vă acomodaţi cu un astfel de limbaj curăţel, drăguţ, şi călduţ precum la bunica pe sobă. Astăzi, am hotărât să fie sărbătoare pe acest blog. Pentru că, vă asigur, următoarele postari promit a fi crâncene, nemiloase faţă de lexicul limbii române. Cu încă şi mai multe rusisme, cu mai multe porcării, cu mai multe non-sensuri, si cu mai puţină luciditate.

Permiteţi-mi să vă felicit, dragilor, cu ocazia zilei de 20 iulie 2010, când, pe blogul ‘hose, o bere?’ a fost publicat primul material în limba română.

Tot cu aceasta ocazie, lansez programul blogosferic:

“ noi NU vorbim ca ‘hosă o pivă’. noi vorbim româneşte”.

Vă fac şi o imagine daca-i musai şi de vreţi să o puneti pe blogul dvs.
Nu-mi rămâne decât să vă urez o zi cât mai românească şi să vă amintesc, pentru a infinita oară: nu uitam să adaugăm hosă, o pivă? în blogrolul dumneavoastră.

[ps: şo za huinea, grăieşte dibilu ista nekak nu dahadeşte la mozgu meu.
Cer scuze, tentaţia era prea mare, nu m-am putut abţine.]

ne descurcăm: Buket moldavii

– şi di fain tu scrii pi blog
– băi, da zaibisi acolo la tine pe blog
– când mai scrii pe blog

să vă deschid un the big secret. ia mai taşeţ blea din gură cu blogu vostru ca mi-aţi umflat capul.
eu nu îs di-aista cu bloguri şi alte inutilităţi. wăăă inculţilor: eu îs POET. marele poet. care CÂNTĂ cuvântul. care be buket moldavii şi zakusăşte cu koniaciok. aşela care dimineaţa se trezeşte + o labă + niş ora 12 nu se face da deamu pirigaru de la pivă îşi face apariţia etc etc. di şi voi pe mine nu mă întrebaţi: hosă, pe când un volum de poezie.

nu da ladno proehali. se aud şoapte din culise: aista nu-i cel mai citit blog, da zato, aista-i prosto cel mai ahuitelinâi blog. pe această notă super-egoisto-narcisisto-greţoasă încheiem aliniatul introductiv şi trecem la treabă:

asaki. dahuia lume. a fost suficient să nu trec câteva luni pe acolo ca să descoper că dacă treci pe la Sasaki pe la 18 seara, poţi da de un triliard patru sute cincizeci şi două de sixilioane de oameni. the irini, the victori jurnalişti, the artişti cu A mare. caroce, nevajno. nu treceţi pe la asachi [asta-i o super campanie socială care o s-o pornesc în foarte scurt timp, şi care o să ia o amploare de fix o pulă]

trăieşti la botanica? îl urăşti pe chirtoacă? pute acolo iar nimeni nu ia măsuri? dapu bre, nu vă mai căcaţi atâta. adică de căcat vă căcaţi iar de asumat faptul că sunteţi nişte căcăcioşi nekak da?
bun. da pentru oameni umnâe care ar spune că blea, plătesc impozite hui poimi şi banii nu se duc pt stoparea putorii, pentru aceşti oameni aşa o întrebare: da’ când merji în troliku 23 acolo în spate şi e ora 18:20 şi acolo numai munictori iar temperatura ajunge la +90 de grade, unii dintre ei nu s-au spălat minimum de 24 ore, apu toată mirosma lor, toată aroma sudorii muncitorilor, tot the chirtoaca să v-o rezolve? şi deatâta că eu sunt un tip direct şi nu-mi place să umblu cu mâtza-n sac iată care-i lecţia de astăzi: specimentul uman este de-a dreptul căcăcios şi puturos. şi asta-i adevărul. fie eşti vedetă, fie geniu, fie ţăran ca mine, oricum un căcat eşti.

ei, asta nu-i trist, asta-i normal. prosto nu-ni răjetz atâta bun?

printre altele, dacă tot ni-o dat the zarplata, o să merg la piaţă să-mi cumpăr un dihlofoz pt podmâşte, dolce şi gadana de 27 de lei. nu cred că mare treabă o să fac, dar, o să miros orighinalino.

Radical din md sau ne izvesno

fuck you eu.ro.pa, antidot, mame fara pizde… a ce miroase asta? hai încordaţi’vă micuţul mozg. corect: nicoleta esinencu.
apu vreţ voi sau nu vreţi, nicoleta, mai nou se ocupă de şaşlâşi. cum adică nu mă credeţi? ei bine, bine, nu se ocupă de şaşlâşi, dar o zamutit cu trei the actori un spectacol la cafeneaua uniunii scriitorilor, orpheus. acolo kaneshno doriana talmazan, şi doi actori. nevajno care actori. adică îi clar că vajno, da pt mine ne vajno. eu jă la voi nu vi-s znatok. dakă sheva, întrebaţi pe znatoşi sau recunoasteţi-i din the fotografii. iaka:

doriana:

ceilalti doi:

acolo kaneshno ei o zis cum îi cheamă şi chiar o scris pe perete cum îi cheama, da eu dacă sunt căscat apu căscat şi o să mor. voi evident aţi auzit de acest spectacol de la druganii voştri. iar dacă nu aţi auzit despre acest eveniment, apu sunteti laşare. eu tot îs laşară da ştiţi de ce? pentru că nu am înţeles concret care-i titlu spectacolului/performance-ului. toli radical din md, toli hui poimi, vorba artiştilor.
din câte mi-o permis cele două circumvoluţii ale mele [una dintre ele apropo îi pe cale de ducă, nu da ladno] apu am înţeles kak’to că toată treaba asta îi despre cât de neapridiliţi îs moldovenii la nivel etnic şi la nivel de limba pe care o vorbesc. eu cred că asta, de fapt, e miza. dar, cum şi eu şi nicoleta suntem moldoveni, apu, po hodu tot suntem neapridiliţi aşa că deam macăr voi apridiliţi-vă.

băi, acolo ciuvaşii [doi actori pletoşi] o făcut şaşlâşi:

băi, acolo cea mai haroşaia era talmazan. kak ne kruti. ceilalţi doi shto-to nu prea reuşeau să corespundă personajelor pe care trebuiau să le joace. şi dacă în moldova regizorii de filme umblă cu vseakie cercei în ureche, apu la noi actorişkii umblă cu plete, cât mai lungi şi cât mai ahuitelinâe. băi, da când vine vorba să joci rolul unui paţancik apu cum pula mea poţi să fii credibil dacă pletele tale ating pomântul, şi accentul tău e so bucureştean, do nevozmojnosti. ei bun, proehali.

oameni au strâns. i-au servit cu nişte şaşlâciok. asta-i fain. tot fain o fost că actorii trei [care de fapt erau trei ciuvashi la un picnic care discutau aprins despre cine-s ei, tipa moldoveni/români, despre limba lor, despre cum moldovencele se fut cu arabii etc etc], deci aceşti indivizi care se aflau la picnic aveau camera video conectată la un proiector care împuşca imaginile srazu pe pânza din spatele actorilor. adică vedeai ceea ce se petrecea în faţa ta şi live şi filmat. nota zece.

despre text. hmmm, nu vreau să fiu răutacios. cred că nicoleta putea să scoată mult mai mult din textul respectiv decât a scos de fapt. putea să iasă ceva cu adevărat fain, dar, a ieşit alea marca nicoleta, ceea, ce era şi de aşteptat. mat/pirimat, [apropo din gura actorilor ieşeau maturile atât de lăim nu ştiu cum. mi s-a creat impresia că ciuvaşii de fapt nu pre înjură po jizni, da cine ştie, luând în calcul că eu îs un loh, s-ar putea să greşesc]. iaka cum blea să zici romici [în loc de romişi] iar după asta să pretinzi că eşti veridic? nu băieţi, aşa nu se poate.

în altă ordine de idei: băi, iaka ciuvaşii fac şeva. deamu asta-i altă discuţie cum a ieşit. important e că fac. că la noi să pizdească şi să fută capu tăţ pot. la critică şi la desfiinţare toţi îs buni, da voi luaţi şi faşiţ sheva bleaghi. din academia şeia nauk ies mii de artişti suca. da se duc tăţi care şi încotro.

după spectacol puteai să auzi gen: băi, da nie ni-o plăcut. puteai să auzi: băi, da o fost ok. puteai să auzi: cam plictisitoare toata povestea asta. nevajno. eu zic aşa, dacă nu l-ai vazt, apu: urmăreşte făisbuku fii atent la tvităr şi du-te şi vezi spectacolul la prima ocazie. că tot e mai cu tâlc să vezi toate astea cu ai tăi doi ochişori. [ei bine, chiar dacă ai un ochişor, tot e înainte, sunt oameni care în genere …]

da eu, apropo, în drum spre casă, l-am întâlnit la cecani pe dima. dima o văzut doi pletoşi şi o frecat palmele şi o zis: amuş sarvim alde o diseatkă alde nişte ţigări. spre dezamăgirea lui, pe mine cândva mă chema vitiok. spre dezamăgirea lui, noi am alergat împreună futbol cândva în tinereţe . aşa că totul s-a rezumat, de data asta, la o discuţie calmă şi o plimbare pe cinste.

the călătoria în interes familial

şi cum am ieşit eu in the dvor, ce privelişte am văzut. numai atunci când ieşi din casă pe la 7 dimineaţă poţi vedea cum ofisnişii bravi ies din parcări cu daciile lor logan sau chevrolete de 6500 de evro noi dar asamblate undeva prin ukraina sau în cel mai bun caz cu vreo skoda fabia pe care este vreun logo a kantorei la care lucrează, îţi plâng ochii de aşa tandreţe, nu alta.

şi cum mergi în marşrutkă şi acolo tiho-tiho cântă russkoe şi cristian nnaah vieru prezintă vseakie ştiri iar butcele de kvas chişinău nu întarzie să fie deja funcţionabile, îţi plâng okii de aşa frumuseţe, nu alta.
voi glumiţi glumiţi, da eu deamu la 7 30 eram cu paharul [ATENŢIE de kvas] în mână.

marşrutka 105. nişo mâtză la ora asta. mă uit numa la oameni care merg nu la job nu la serviciu nu la muncă etc etc, ei se duc anume la lucru, iobtv. este oleacă de plictis când merji în marşrutkă şi acolo nu-s ofisnişi care au aere importante, e cumva mai trist.

din calonşili radio iaka şi răsună:

zi favorabilă călătoriilor în interes familial. cu acest prilej, puteţi obţine câstiguri financiare neaşteptate.sunteţi foarte încrezător şi aveţi tendinţa să vă asumaţi riscuri cam mari. vă sfătuim să fiţi prudent şi să nu fortaţi norocul. ar fi bine să ţineţi cont de sfaturile partenerului de viaţă. [care partener, blea?]

da eu îs în drum ştiţi unde? mă duc la piaţa centrală să iau de la tat’miu căldări cu abricos. iaka măi călătorie în interes familial iobtv’ a doua oară. ei da ladno, în drum spre casă într-un 105 erau lentociki trikolornâe rumânskie, şi ciuvaku punea vseakie treceţi batalioane, treceţi prutul, unirea caroce. era vesel şi priatno. apăsa pedala la sprinter fără jăli.

şi când intru în dvor cu tot cu căldări şi rojă nedavolinaia ce să văd, şapte mîţe în miniubşi stau şi mă aşteaptă la pod’iezd cu placate în mână de tipul ăsta:

ps: da v/aţi prikalit ieri la jurnal tv vseakie regizoraşi grăiau. erau funny the artiştii. eu vsiotoki cred că majoritatea kinourilor erau ‘puţin inspirate’ . bine, covorul era câtuşi de cât ok, şi discoteca se amână, care, de fapt e mai mult o poantă . azi să nu rataţi. seara în the gosti va fi kobileanski.