Arhive lunare: decembrie 2013

felicitare sub forma unei diarei cosmice

te trezeşti dimineaţa iar peste tine dau năvală sărbătorile şi toate micile momente care se numesc bucurii, deşi deloc nu par a fi. totodată te sinchisesc şi toate momentele care se numesc consecinţe. poate că anume din asta sunt construite sărbătorile: din bucurii şi din consecinţe. perioadele acestea sunt, după cum arată obişnuirea noastră, conclusive. poate de atâta că i sfârşit de an… dar poate că pur şi simplu noi singuri investim aşteptări în ele. iar concluzia la care ajungem de sărbători, dacă so luăm pe bune, nu e una din cele mai bune. cu ce te-ai ales pac pac pac – tragi linia – ce vrei să mai ai în anul care vine pac pac pac – tragi altă linie – şi tot aşa. păi, şi cu ce naiba te-ai ales, ia zi-mi şi mie… cu un căcat te-ai ales şi cu un căcat te vei alege şi peste 10 ani şi la sfârşitul vieţii. pentru că lucrurile care sunt importante cu adevărat nu pot fi conclusive la sfârşit de an, sau la mijloc de an sau oricând ţi se scoală ţie. momentele pentru care trăim trec neobservat prin noi, pentru scurt timp, şi repede ne leapădă şi dispar. tu nu ai timp să-l prinzi, cu atât mai mult să l înscrii pe your „done” versus „to do list”.

cândva, după epuizarea tuturor to do list-urilor vom sta aliniaţi toţi la un loc iar peste noi se vor pişa nişte creaturi extraterestre, cu testicule în loc de urechi, şi cur în loc de faţă. Atunci arătaţi-vă realizările, listele, salariile, economiile.

trist…

 

Crăciun de atmosferă vă doresc

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

frăţâkî, dăni o bukăţâkă di mămăligă, swăăăg.

frăţâkî, dăni o bukăţâkă
di mămăligă, swăăăg.

review

probabil cel mai apetisant cuplet, sau refren dacă doriţi, apărut în ultimii ani pe piaţa muzicii moldave. partea tristă e că autorul nu are un merit pronunţat în acest sens, bineînţeles, în opinia mea. autorul pornindu-se în goană după nuş ce parodie a rap-ului american (după cum însuşi mărturiseşte într-un interviu acordat copiilor de la muz tv), în final i-a reuşit una dintre cele mai parazitare (în sensul cel mai pozitiv al cuvântului, desigur) melodii.

în acest sens, deşi incomparabile ca intenţie, stil şi pretenţiozitate, permiteţi-mi analogia „fraţâkî dă-ni o bucăţîkă” cu orice miorlăitură lirică, dar care se vrea drept urban, desigur carlas dreams. de ce compar lucruri incomparabile? (vezi southpark, how can you ground someone that is ungroundable. s12e14 the ungroundable). succesul. acesta este răspunsul.

despre kapushon nu am practic un cuvânt de zis. nu consum ceea ce face el şi alţii ca el din varii motive. „un pachet pe masă cu un praf deschis gălbui / a cui să fie oare, ale cui”. de altfel, parazitară intonaţia şi în momentul acesta de gafă gramaticală. îndeosebi când accentuează ALE CUI. e şi haios dar şi melodios în acelaşi timp. trebuie să recunosc, adesea fredonez tonul astă întrebător în contextul diferitor şezători narcotice.

fetele… aici probabil echipa care a realizat videoclipul, în frunte cu usatyi şi kapushon, a reuşit un lucru neobişnuit de drăguţ. recunoaştem cu toţii, ne-am îndrăgostit de mariana gruscean şi de domnişoara ina. mai mult de atât. motivul nr 1 de ce am îndrăgit această melodie e felul în care s-au impus fetele în faţa camerelor (meritul lui usatyi, mi-ar place să cred) dar în aceeaşi măsură ne-a cucerit şi vocea sexy a gloriei. restul e un content ordinar, nimic de zis.

swag. veşnica întrebare: şii asta S.W.A.G.? explic: secretly we are gay. cam asta ar însemna. doar că în mediul urban, şi printre tinerii care se cred cool,  cuvântul acesta mai defineşte, pe lângă toate, şi un stil anume vestimenar, comportamental etc. detalii pe dicţionar urban.

bineînţeles, pe tot parcursul acestui text am ascultat „frăţâkî”, piesă cu peste 270 mii de vizualizări pe youtube. felicit pe această cale echipa care realizat acest clip, implicit şi pe autorul piesei, şi îi (le) doresc piese de succes în continuare, dar şi inspiraţie atunci când unii din ei aleg un mod catchy de a prezenta „sexy bitches” pe sticlă. important e să fie cu gust. de data asta au fost pur şi simplu formidabili. pe bune.

(şi da… da…da… am văzut clipul lu „judecătoru” (copyright bolocan). acela care e pornografic şi şocant. nu-i despre ce vorbi acolo, decât doar despre vocea feminină ar fi ceva de zis. dar neee, nu se merită).

enjoy

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized