O concluzie la care am ajuns chiar acum nu demult este că acţiunea de a fi non-stantard este, de fapt, pătimitoare. Nu. N-o să dramatizăm. Vă rog: gândiţi la rece! Calitatea de-a fi rupt, non-average, nonconformist întodeauna se va întoarce împotriva ta, socialmente vorbind. Dacă ai suficientă putere să renunţi la calităţile tale de tip non-standard, acţionează acum. Ogoieşte-te, standardizează-te, ia-te-n mâini cât nu-i târziu. Este un sfat şi adolescenţilor care mă citesc (dacă există atare oameni).
De ce spun astea? Pentru că unul eu am scăpat acest tren-social. Nu ştiu dacă e de bine sau nu, dar l-am scăpat. Stau acum în staţia pustie şi număr dezavantajele. Le număr pe propriile degete. E ca şi cum faza cu păcatul primar. Nu ai ce-i face. Ţi-l asumi, şi încerci să-l conştientizezi. Indiferent! Nimeni nu te-o întrebat, poate tu ai alte doleanţe sau opţiuni. Cine ştie, poate tu nu ai vrut să fii aşa: păcătos? Sau poate tu nu ai fi vrut să fii nonconformist? Poate ai fi ales cu mâini şi picioare să fii ca majoritatea oamenilor NORMALI. Poate ai fi vrut şi tu să ai visuri de-a cumpăra o casă şi o maşină (în loc să visezi la întâlnirea cu Divinul) poate ai fi vrut şi tu să deschizi vreo afacere (în loc să scoţi volume de poezie) poate ai fi vrut şi tu lucru-acasă, lucru-acasă, luni-vineri iar sâmbătă să te vezi cu vreun nănaș kakoito în ospeţie reciprocă sau maximum la vreun andys din apropiere (în loc să mergi la costești-stânca cu cortul cu iubita/ sau fără, în condiţii minimaliste, cu puţini bani în buzunar, cu alcool, etc ). Dar nu. Nu. Pe mine unul, nimeni nu m-a întrebat. Nu s-a apropiat nimeni şoptindu-mi suav la ureche: hose, da poate vrei și tu sânge de om normal? Poate vrei hose să fii liniar, standard, stabil, să porţi costum şi cravată şi să fii pur şi simplu cool? Vrei hose, spune-mi vrei? Aaaa??? Vreeeeei? Da o PULĂ nu vrei hose?
Vreu, va fi răspunsul meu. Pentru mine îi târziu deja. Poate pentru tine, cititorule încă nu-i târziu. Nu călca pe urmele mele. Fii liniar, aranjează-ţi viaţa. Gândeşte-te la viitorul tău. Nu ţi-l surpa. Nu fi altfel, acesta e sfatul meu sincer. Caută să ai un job bine plătit, caută să ai un cerc larg de amici (nahui ţie drugi cu care s iesh des la pivă, pescuit sau brambura), îngrijeşte-te de buzunar, pentru că vei avea de hrănit o femeie, un copil, nişte facturi, benzină. Gândeşte-te la tine! Trezeşte-te din vis! Deschide o afacere, caută soluţii, întreabă, sfătuieşte-te mituieşte! Lumea îţi va zice bravo, un exemplu demn de urmat! Tu însuţi îţi vei zice BRAVO! Nu fi lenos! Mergi odată în an în europa! Acolo e mana cerească! Acolo îs locurile binecuvântate! Pune bani în puşculiţă! Haida, nu stă cu mâinile în şolduri privind the simpsons toată ziua! NU arunca sub pat cartea lui roland topor după primele 50 de pagini. Fii social-sănătos, te rog! Iar dacă vrei să fii şi social-healthy şi nonconformist concomitent, poftim – fii oaspetele meu, îţi voi strânge respectuos mâna! Hai!
Cât despre mine… Eu a srămân nesănătos & non standard. O să rămân în staţie… Poate că deatâta că şi Luther a fost non standard. Pentru că lui, aşa parcă era, îi plăcea vinul şi prin coincidenţă şi mie parcă îmi place hmmm… Nu am un răspuns încă la asta. Așteptăm!
hosă, o pivă? 
klass. asta-i manifest.