„Tulpan” – un film al primăverii

Cinematografia din Asia a fost, din câte am observat, o parte a filmului cumva mai puţin accesibilă (cu exceptia, poate, a filmului rus) nouă, europenilor. Astăzi, numai cinefilii „alintaţi” îşi pot face acces la gama filmelor „art-house” făcute dincolo, în Asia. Aşadar peliculele din Kazahstan, Iran, sau bunăoară filmele mongole nu sunt incluse în listele „must watch” ale consumatorului moldav/european.
Kazahstan s-a evidenţiat pe plan cinematografic universal în 2006 când această ţara era luată excesiv în derâdere odată cu invenţia americanilor „Borat”. Filmul de ficţiune (făcut în stilul unui documentar) „Borat” venea să supere întreaga societate din Kazahstan pentru felul în care americanii au construit personajul/protagonist (un borât din kazahstan ajuns în SUA). Peste doar doi ani, Kazahstanul revine în atenţia cinematografiei mondiale, tulburând în deosebi publicul european cu pelicula monumentală: „Tulpan”.
În 2008, în cadrul la festivalul de la Cannes pelicula a lăsat privitorii înlemniţi fiind premiată cu specialul „Un Certain Regard” pentru stilul şi viziunea total specială a regizorului kazah – Serghei Dvorţevoi. Dacă e să deschidem enciclopedia on-line şi să enumerăm aici toate premiile luate de filmul „Tulpan”, fiţi siguri am pierde minute bune. Filmul a fost prezent la majoritatea festivalurilor prestigioase din întreaga lume. Iar Dvorţevoi, de fiecare dată, lăsa sălile încremenite. Bunăoară la „Sundance Festival”, unde filmul a fost primit excepţioanal, regizorul Dvorţevoi a fost elogiat de către organizatori, public şi participanţii festivalului. A fost luat cu asalt de televiziunele locale şi a fost pus faţă în faţă cu spectatorii, fiind rugat să povestească cum i-a reuşit realizarea atât de fantastică a filmului.
Tulpan este o tragi-comedie.

Filmul povesteşte viaţa obişnuită a unei familii de ciobeni din stepele Kazahstanului. Într-o cheie minimalistă, Dvorţevoi redă simpleţea, naturaleţea şi autenticitatea vieţii ordinare. Familia fictivă cu care a lucrat Dvorţevoi (compusă din actori fără studii în domeniu) a trebuit să locuiască o lună împreună înainte de a începe filmările. Asta înseamnă că doi adulţi, trei copii, care nu se cunosc între ei, au mimat o căsnicie timp de o lună, iar Dvorţevoi altceva decât naturaleţe şi simplitate nici nu le-a cerut. Filmările au fost toate făcute în condiţiile climaterice de stepă. Filmările au durat patru ani. În procesul filmărilor nu s-a folosit niciun efect special de artificiu tehnologic sau digitalizat. Toate răsăriturile, apusurile, culorile, vânturile dar mai ales toate naşterile de miei au fost filmate în condiţii absolut naturale. Regizorul Dvorţevoi zicea într-unul dintre interviuri ca producătorii filmului îl forţau să folosească efecte de post-producţie pentru a schimba lumina, culoarea, etc. Îl îndemnau pe Dvorţevoi la un moment dat chiar să recurgă la tehnologiile avansate pentru a stârni un vânt, a crea condiţii de ploaie (pentru a economisi timp şi respectiv bani) etc . Dvorţevoi însă, a refuzat toate invitaţiile producătorilor de recurge la artificii tehnice, şi a filmat toate scenele în mod clasic.
Familia tânără de ciobeni au în îngrijire cateva zeci de oi. Din armată vine (revine) fratele (Asa) lui Samal (soţia familiei). Tânărul marinar vrea să-şi formeze familia sa, pentru ca ulterior să aibă şi el mica sa gospodărie. Problema este că acest Asa nu are la îndemână decât o fată pe numele Tulpan la o rază de sute de kilometri. El desigur merge la fată s-o ceară în căsătorie (alte soluţii nici nu ar fi avut, decât doar să străbată un drum de zile întregi în neştire până i-ar surâde norocul să dea de-o altă fată). Tulpan însă refuză cererea lui Asa în căsătorie motivând că acesta din urmă este „lapauhii”, adică, are urechile prea mari. Asa după refuz rămâne să trăiască doar cu visul dragostei sale platonice. Pe lângă toate cele întâmplate între el şi Tulpan, acasă situaţia era şi ea tensionată. Fiind într-un conflict ne-vorbit cu cumnatul său, Asa este considerat un amărât pentru că nu reuşeşte să-şi formeze deprinderile de gospodar. Spre finalul filmului Asa contribuie la naşterea unui miel sănătos (moment regizoral pur şi simplu genial al lui Dvorţevoi) şi capătă acceptarea şi respectul din partea soţului surorii sale. Pelicula este un monument, zic eu, al artei vizuale şi un document veridic al vieţii simple. Paradoxul acestui film, este că chiar dacă a fost elogiat în tot restul lumii, oficialii din Kazahstan au rămas nemulţumiţi, spunând că pelicula „Tulpan” aduce o pată şi mai întunecată asupra ţării lor decât a făcut-o „Borat”. Şi-au motivat poziţia lor prin a spune că atâtea oraşe frumoase şi dezvoltate are Kazahstanul, dar tot viaţa minimalistă şi sărăcăcioasă a turmelor din stepă ajunge să fie cunoscută în toată lumea şi asociată, cică, cu numele ţării lor.
„Tulpan” deţine un scor de 97 % pe platforma „Rotten Tomatoes”, şi este un film pe care vi-l recomand din toată inima. Vizionare plăcută!

ziarul „Capitala” – 13 martie 2013