track 3 / [ „cum?”remix]

.

din moscova
tata ne aducea
cacao nesquick

înfundam lingura mare
când nimeni nu era acasă
în gurile noastre
a mea şi a surorii mele
totul ca nisipul

mă simţeam vinovat faţă de tata
nu ştiam dacă trăiam bucuria venirii lui
sau bucuria lucrurilor pe care ni le aducea

sunt un cal ce zburdă
pe câmpiile line ale moldovei de sud
stăpânul meu e departe de mine
în nările mele mari şi umede
pătrund spicele coapte
florile parfumate privesc
fiarele flămânde care o să mă captureze
atunci când voi fi mai slăbit şi însetat

stăpânul meu nu va mai putea face nimic
va privi sec şi neajutorat
înspre pădurea rea
de unde ochii flămânzi pândesc

acum
băgăm cablurile adânc în pământ
de acolo ies mugurii cărnoşi

tu nu auzi toate astea
mi-e greu sa-ţi localizez
traseul pe care-l faci

acum în jur de 100 000 de oameni
îşi spală trupurile în căzile lor călduţe
2 mil. de oameni în acest moment şi-l murdăresc

o singură persoană în capul meu

îmi merge foarte bine
adesea asta mă nelinişteşte

scutur stratul subţirel de bătrâneţe
de pe umerii mei bolnăvicioşi

sacoşa scârţie trist în mâinile tale
conţinutul: bomboane şi vin tare
se mai poate trăi o zi

sunt un cal singuratic
iapa mea în gura lupilor geme în surzenie
dârele de sânge şi bucăţile de carne proaspăt
sfâşiate
îmi tremură bărbia isteric

o unică privire înapoi
înainte de a mă arunca în lupta idioată cu fiarele
gândul că nu mai putem fi salvaţi
îl consider patetic
foamea îmi înghite iubirea şi carnea-mi

stăpâne te iert
şi privirea’ţi îngrozită o păstrez pentru apoi

acum
băgăm cablurile adânc în pământ
de acolo ies mugurii cărnoşi

dragostea scârţie trist în mâinile tale