textul este cam maricel. conceptul tele jopingului este in proces de lucru. textul aparţine STUDIOTEXT şi este semnat de hose şi ţvetov. atenţie textul e colorat.

subiectele pt următoarele ediţii: Preşedintele RM + cumpăraţi; Aparat de făcut Olive şi Krabovâi Salat.

The chopper

2 voci (prezentatori)

Voce 1:

stimaţi laşări şi stimate lahundre, vă spunem bine v-am găsit şi condoleanţe că vă pierdeţi timpul ca nişte cretini preistorici urmărind prima ediţie a celui mai cu tâlc teleşoping de la inventarea coca colei şi a snikersului încoa.

Voce 2:

noi ştim precrasno că produsul pe care îl avem astăzi în platou nici nu merită reclamă. iar asta din cauză că el este atât de clasnâi încât orice vorbă poate fi în plus.

Voce 1:

da da nu trebuie să răcniţi la ecranul televizorului nici nu-i neapărat să schimbaţi canalul, mai ales că voi niş n-aveţ pulit pentru că noi nu arătam peredacia noastră la televizor, de’atâta că ne-am svădit evident cu suntv-ul ş ne-am trimis reciproc în cur ş am rupt contractul cu ei uite aşa(vasea ian arată cum noi rupem contracte):

vasea ie un contract, îl arată la cameră şi îl rupe cu furie, ajungând să turbe în faţa camerei până se face roşu pe fată

Voce 1:
Stimaţi oameni şi femei, nu trebuie să vă ogorciţi de-atâta că dvs o să aveţi ocazia să mutaţi de le aceasta peredace, sau emisiune cum s-ar mai spune pe la jurnal tv abia după a doua serie. pentru că în a doua serie noi a sa publicităm cum s-ar spuni aşa mai româneşte, o telecomandă sau pulit cum se mai cheamă pe la noi, care poate să mute nişte canale care voobşe până amu nu s-o mutat nişodată.

Voce 2:

hai tu zaibal cu pulitu tău (cuv zaibal este nereuşit astupat de beep). hai mai ghini să nu ne abatem de la scenariu şi să trecem la prezentarea celui mai necesar produs care nu poate lipsi din casele Dvs.

Voce1:

dragi moldoveni proşti, vă prezentăm superChopper 2015. este un nou model de choper care încă nu o apărut în lume. dar special pentru moldoveni, tehnolojii noştri, în munci asidue, o proizvedit un model special de chopper.

Voce 2:

modelul acesta va apărea doar peste câţiva ani în restul lumii. numa că restul lumii n-or apuca să se minuneze de el, pentru că vor da kanioashili la sfârşitul lui 2012.

Voce 1:

akazyvaetsa numa moldovenii sunt aşa de previligiati, asta în cazul în care excludem argumentu că tot moldovenii îs cea mai cretină naţie. moldovenii îs aşa de cretini şi de creduli, încât niş găgăujîi nish uzbeshii nish măcar transnistrienii nu-s aşa de creduli.

Voce 2:

da, (hehe, zâmbeşte aşa cu patos) îţi aminteşti cum anu trecut eram în tiraspol sh încercam să vindem choperu nostru pe stradă sh o talpă de separatişti s-o fugărit din urmă noastră sh când ne-o prins ni-o dat pe mână blândă a poliţienilor transnistrieni. ş pe urmă smirnov ne-o pus zapret în pasporturile noastre.

Voce 1:

da vasea ţin minte f bine acest hehe nostim moment. eu după pizdeala care am primit-o atunci (matul iarăşi nu este cu succes acoperit de beep) îmi deschid de fiecare dată paşaportul şi citesc la pagina 11 unde îi scris cu supărare nush cum, cu litere kirilice: dacă mai treshi odată nistru ai belit-o. dar ajunge cu paşapoartele albastre, ca melcii furios a sne apuce de ouă pentru anti-camapnie. hai mă duc să aduc choperul ca măcar să aflu cum arată un chopper2015.

Voce 2

în timp ce colegul de platou pe care nu-l pot suferi în afara studioului aduce super-choperul, haideţi să aflăm mai multe despre acest produs impecabil şi avansat:

(în timp ce vocea doi îşi spune discursul, camera se mută înspre direcţia unde a plecat prezentatorul 1. alături de chopper care stă cuminte pe o masă, prezentatorul îşi aprinde cu grijă un joint. pe masă, lângă chopper sta împrăştiată nişte iarbă. prezentatorul, concentrat nu observă că este filmat. un fum des se vede de la o poştă. prezentatorul rămâne tablou după ce spaleste că e filmat. Dă disperat din mână să alunge fumul, ascunde jointul după skinare. ia chopperul se întoarce în platou)

tuşind spune:

Voce 1:

dragi moldoveni, vă prezentăm superchopper 2015, care repetam va apărea doar în câţiva ani în marea britanie. la noi el este deja disponibil dacă sunaţi chiar acum.

Voce 2:

ei, dar aşteptaţi să vedeţi cum taie o patlajică şi apoi sunaţi. nu vă grăbiţi să cumpăraţi ceea ce încă nu ştiţi cum funtionează. aşteptaţi doar să vedeţi ce minune de chopper este acesta.

Voce 1:

rugăm regia să ne dea un prim produs extrem de greu de tăiat. cerem regiei o patlajică.

în cadru apare o mână care vine dintr-o parte, şi pune o patlajică foarte levaia pe scândurică.

Voce 2:

vanea, hai permite-mi eu să arăt cât de bine taie al nostru supperchopper. numa că mai rugăm regia să ne dea şi instrucţiile.

Vocea 1:

nu. nu. îmi pare rău vasiok, eu o să arăt primu cât de bine taie choppperul.

Voce 2:

ia mai du-te tu în pulă (beep întârziat). că m-ai enervat. am spus eu arăt sh vsio. nu trebu amu să ne scarchinăm în cur că ne văd spectatorii.

Voce 1:

da ni-i fix în cur. dă încoa chopperu.

(cei doi încep să tragă de chopper răcnesc unul la altul. înjură unul la altul. cadru tăiat. apar aceeaşi prezentatori ambii cu câte un fingal sub ochi.) patlajica ce a fost turtită în urma bătăii cere să fie schimbată.

Voce 1:

iubiţi moldoveni, noi am revenit şi rugăm regia să schimbe pătlăgica.

(iarăşi o mână de dorit păroasă schimbă patlajică)

Vocea 2:

aşa cum am decis cu prietenul meu eu primu vă voi demonstra cum taie un chopper.

Vocea 1 în prim cadru:

tuşeşte cha cha – pidar – cha cha şi eşti.

prezentarorul cu vocea 2 citeşte în glas tare instrucţia pentru folosirea chopperului:

Vocea 2: pas 1: se pune patlajica în spaţiul destinat pentru tăiat. pas 2: se apasă pe buton.

prezentatorul pune patlajica, apasă pe buton. pătlăjika se chifliceşte în cel mai explicit mod demonstrând că chopperul nu taie deloc.

Voce 1:

vasea da ce are superchopperul 2015 de nu taie.

Vocea 2 :

Mare căcat mai fac shi chitaitsâi iştea borâţi. matincă lamele s-o turtit hai să-l disfashim să vedem ce are.

ambii prezentatori privesc concentrat cu nişte mutre de parcă s-ar pricepe în repararea chopperurilor. cadru tăiat.

Voce 1:

aşadar, iubiţi idioţi, doar în acest moment în care ne priviţi fix acum puteţi beneficia de o super-ofertă din partea kantorei noastre.

Voce 2:

trimiteţi chiar în acest moment în care ne priviţ un email pe adresa noastră : redtubeporn@redtube.com şi veţi primi o colecţie incredibilă de filme art-house.

Voce 1:

şi asta nu-i totul. dacă daţi comadă de un superchopper 2015 în următorii 10 ani, veţi primi un super chopper cadou, pe care cu uşurinţă îl veţi putea arunca la gunoi, pentru că el nu va tăia nicio pulă (beep întârziat) sau dacă veţi dori, îl veţi băga fix în cur.

Voce 2: aşadar nu eziatati, stimaţi lashare.

Voce : 1

încetul cu încetul noi ne luăm rămas bun şi vă mulţumim pentru atenţie. ne revedem în episodul următor al teleshopingului moldav, iar tunchitul acesta de prezentator pe care nu-l pot nicidecum terpi vă va povesti în două cuvinte despre produsul care îl vom vinde în ediţia viitoare. la revedere.

Vocea 1

se ridică şi iese din cadru.

Voce 2 :

în episodul următor aflaţi ce produse le mai avem disponibile. data viitoare vom vinde un produs incredibil şi excepţional. prin intermediul doar al teleshopingului nostru, veţi avea oportunitatea de a procura chiar fără să vă sculaţi din cresla dvs, un om. este adevărat, aţi auzit bine. vom vinde pentru prima dată o fiinţă umană. şi nu uitaţi, produsele noastre au un stoc limitat. aşadar, nu rataţi ediţia următoare în care vom vinde oameni, iar dacă veţi suna la timp veţi primi cadou borcănaşe cu voma de cea mai înaltă calitate şi prospeţime, iar un alt bonus pe care îl vom oferi va şi va fi oferta noastră specială la doar 200 de euro – veţi primi cadou un prezentator din platoul nostru. nu ezitaţi să ne urmăriţi, la revedere.

toţi gospodarii din kvartirile capitalei se pregătesc de, cum s-ar spune, noul an care dintr-o milisecundă într-alta iaka vine. ei scot covoare. bat covoare. în timp ce se pun în rând la figniushtele celea din dvor unde atârni covorul, mai schimbă o vorbă cu un sosed sau altul. îşi mai cer reciproc scuze că anul trecut de novyi god s-o pizdit între dânşii din greşeală că nu l-o recunoscut unul pe altul… şi ca gest de împăcare, mai toarnă câte un stakan două de jin. asta drept în dvor, în timp ce soţiile lor skyrtsye la kuhni că tre să facă dohuia mâncare. m-am zaibit, spun în gândul lor gospodinele, şi întorc bitociku pe cealaltă parte ca să nu se ardă. despre salături mesnoi şi krabovyi nu mai zic că mă apucă răul şi slăghişiunili.

eu anul ista mi-l sărbătoresc cu nişo pulă bani. eu nişo pulă bani, bomj nişo pulă bani da şi belyi nişo pulă bani. perspectiva surâde irefutabil. nu da’ cum vreţi voi? doar trebu nişte coniaciok doina de 9 ani – trebu. treb de dus la transnistria. acolo taman noul preşedinte matincă ne aşteaptă cu colaci în coadă. adică eu numaice am zis că shevciuk are coadă? voi şi, ats mâncat săpon de la esinencu încă de atunci di la spălătorie? nu-i frumos nu-i frumos. amu şi, deam dacă di luat nişte coniaciok aşa de nouă ani, care tucma unji gâtu cu niere, apu sh nişte iepure la cuptoraş kagby trebu. ori nu?

următorul lucru care se întâmplă: (bomj în discuţie cu armeanu’)
- bratellea, strahuieshte-mă cu un pitzot leişori că mă duc pân la grigoriopoli să-ni ieu din shirif nişti tărie sheva. za adno its ieu sh tzii nişti conieciok.
primesc mesaj di la bomj: bai uiblan, ieshti skogheşte în cur nu mă futi, eu deam rublă am găsit. davai sheveleshte-te repedo şi tu cu leul. eu intri timp mă duc la krabsburgher să-l cac în shalavari taman în toiu sărbătorii.
după un minut încă un sms: (belyi) hoză eu iaka făcut ce-am făcut şi am rezolvat cu shtefan. vezi şi tu ce faci. ne sunăm.

vorba care îmi place mie: de unde nu-i nici Dumnezeu nu cere. brusc în cap, că o lovitură de ciocan, îmi apare tot soiul de imagini cum moldovenii cumpăra multe saliuturi şi la ora 12 daje fără vreo câteva minute 12 (că moldovanu ori îi pre grăghit ori îi înapoiet), pe data de 31 înspre 1, oraşul se umple de buhnituri. băi moldovene, da eşti prost de suspină nistru. cum mă gândesc eu aşa cu ţigara în bot şi berea blondă în mână, iaka ci fac: ieu un 300 lei di la ai mei, cumpăr de la optovkă portocale sau cum se cheamă figniushtele celea oranj, şi mă duc la vreo piatză şi în câteva ore le dau. fac un 400 di lei deasupra, taman întorc şi banii lu a mei.

pi 30 dimineaţa îs deamu la 5 la optofcă de pe albişoara. cumpăr două corobce bananovye cu apelsini (argument forte: ce moldovan lashped n-are mandarini sau apelsini undeva la bucătărie de anul nou). frumushel le pun în taxi şi agoni la piaţa agricolă di la cecani di la crug. imaginea în pieţele moldave pe 30 dar mai ales pe 31 îi asta:
tots umblă agitaţi. pe alocuri mutre nemulţumite, ori că n-au bani ori că au da f puţini şi tot aşa. ici-colea se ceartă. soţiile ceartă bărbaţii. bărbaţilor li-i pohui pentru că ei numai ce şi-au luat două votce, 5 litri de jin, 4 şampănii, şi un coniak codru, asta aşa în caz di n-o să ajiungă şi lor o să le fie zaebisi în ajun. glod împreună cu năsip împreună cu vseakaia tufta de gunoi, caroce – insuportabil. băncile cu mazăre, cu ciuperci, krabovye palociki dar mai ales miasnoi otdel bat recordurile la vânzări. da eu stau ca bou cu mandarine şi aştept ca de pe un minut pe altul să se pună toţi în rând la mine. la ora 17 sara am vândut vreo 10 kile din 40. hui s nim. îni eu mandarinili sh davai în taxi sh acasă.

până în ziua de azi am vreo 2 coşuri mari cu mingiuliţe oranj. până în ziua de azi nu mi-o trecut pirigaru. cât despre poezdka în transnitria, apu tăt normal. acolo o fost încă aşa un moment. bomj: bai hosă, poati ca să nu fashim două drumuri dijeaba, poate când om shi pi la kizdanii iştea di separatişti poati zahvatim şi un pakavan că ştiu eu pe shineva bun acolo. Ap da zic eu, că data trecută când îl sunasem pe rhanolli să-ni daie sh nie nişte shi trebu apu sh-o shters curu di mini, animala . zis şi făcut.

bomj cu sânjili lui curat di moldovan o cumpărat şi el saliuturi. nush’cum o aruncat şi pe acelea vreo 200 lei. mai mare târsh n-am avut de când mă ţin minte. asta de atâta ca nişun căcat doskit din pitardele shelea nu o buhnit.

pe 1 ianuarie la vreo 10 dimineaţa oraşul chişinău e că de blajini. unica diferenţă e că pirigarul e de ănsprişi (vorba băieţilor buni) ori mai mare.

mai merită să mă bylbyi la mulţi ani?

Iată ce cred eu despre oamenii aceştia. Oamenii n-ar trebui să facă sex niciodată, cu atât mai mult nişodată n-ar trebui să se fută între ei. Da-da… eu sunt un frustrat şi ideea mea poate să vă pară deplasată şi bolnavă şi eu ar trebui să mă duc la freud la vreun seans numa că voi ats uitat că el o murit demult sh nie voobshe ni-i fix în pulă de ceea ce credeţi voi. Da-aţi ghicit. Pentru mine contează numa părerea mea sh voi amu trebu să apăsaţ alt+F4 că nie ni-i totuna sau de trei ori să apăsaţi ALT + F4, sau de atâtea ori să apăsaţ până nu explodează compu sh să vă sară pe roje multe steclişoare de la monitor.

Întrebarea care apare în acest paragraf, este da cum oamenii a să se înmulţească. Nishcum n-o să se înmulţească pentru că ei nu merită să se înmulţească. Futaiul, sau în unele cazuri sexul sau voobshe în alte cazuri “facerea dragostei” trebuie oprit navsegda de oprit. Ajunge să comunicaţi prin organele voastre meschine genitale. Citits o carte, scriets o poezie, la urma urmei mai duceţi-vă la Tsercovi.

Eu m-am zaebit să aud cum unul vre să fută pe altă sau alta pe unul sau încă şi mai ghini un mujeciok îl doreşte pe altul. Nu se mai poate aşa. Voi toată viaţa vă gândits la asta. De la 14 ani până la 70 di ani voi vă gândits numa la futai. Ruşinică să vă fie. Bateţi-vă cu capul de pereţii groşi de beton sau în cel mai bun caz săriţi de la etajul nouă cu capu-n jios pe cel mai nou asfalt din chişinău care, ştim cu toţii, se afla pe bulevardul ghici ghicitoare mea: grigoraş vieru.

Eu încep brusc să mă plictisesc pentru că voi nu înţelegeţi nişo pulă şi cu atât mai mult n-o să urmaţi sfatul meu de a nu vă ocupa cu lucruri urâte. Scoateţi din lexicalul Dvs cuvinte precum: prezervativ, miniet, racom, kuniss-uri [hotea poate aista tre de lăsat pt că îi partea frumoasă a sexului numa că shini nie ni-i intiresno poate s-o facă acătarea?]. expresii de genul: am intrat ieri în garaj, i-am pus lu asheia un băts, i-o tremurat bucile0 etc etc toate aceste expresii eliminaţi-le cât încă nu-i pozno. Eu vă spun.

Eu mă duc să mănânc sfecla sheartă că ni-i a mânca. Voi rămâneţi cu mâna în chilots şi gândiţi-vă mai filosofic asupra acestui aspect pe care voi scatinilor nu l-aţi meritat. Voi n-ats meritat măcar organe genitale, dar dă mă rog, Dumnezeu amu n-o să se apuce să reinventeze totul doar din cauza voastră.

Jiţăilor ş jitelor.

acum, după ce share-urile de pe făisbuc s-o terminat şi sutele de vizite s-au redus la modesta cifră de 20/zi se poate de simţit bine. ce-i drept bine nu pre am cum să mă simt, mai ales că oricum n-ai întoarce-o, nu pot să-mi iert faptul că n-am mers săptămâna trecută într-un loc în care demult tare visam să ajung. puii mei, vorba romişilor.

începem:

1

iniţial prin vadim iar apoi prin blogul natei albot am dat de fantastica publicitate, sau scheletul unei publicităţi, pentru o marcă de covrigi. este minunată, ingenioasă, hazlie, cu un potenţial publicitar extrem de pronunţat. umorul planetei moldova fiind depăşit cu delicateţe, după mine. oricum am privi-o, seamănă enorm cu felul de a pune accente cu cel al lui micleuşanu însă e diferit, e soft, e sweet chiar. în afară de “blea”/ul scăpat cumva tâmpiţel aşa, spot-ul este pur simplu fenomenal. de el se îndrăgostise iniţial vadim, apoi am văzut că şi albot iată şi eu de vreo 20 de ori l-am privit. a reuşit să adune pe youtube în jur de 230 de mii de vizualizări, atenţie!, clipul fiind plasat pe youtube acum 4 zile. stând şi urmărind cum se adună afişările am putut lejer constata că în jur de ultemele 4-5 ore, video-ul a acumulat aproximativ 15 mii de vizualizări. mi se pare un tempou incredibil.
românii s-ar putea că nu toţi îs încântaţi de accentul moldav, deşi e foarte amuzant, firesc şi cu adevărat – adevărat rupător. aşeia-s… delfini ăăăi

enjoy:

2

un fel cu totul şi cu totul rupt de a face muzica îl putem întâlni dacă dăm de “listener”. un fel total de nenormal de a cânta. de fapt, mai curând de-a citi decât a cânta. el mie mi-o plăcut tare şi mă gândeam poate îl vedeţi şi voi şi o să vă placă şi vouă. l-am întâlnit cumva întâmplător în căutările youtube despre the chariot. la un moment dat mergeau în turnee împreună cu listener.

enjoy:

http://www.youtube.com/user/listenerproject?blend=21&ob=5#p/a/u/2/ld6E5hvvD6U

3
jacqueline mannering are 19 ani şi este o padrujică din marea britanie care se ocupă din pelinci cu muzică şi în special chitară iar pe lângă asta este considerată şi model pentru the fotce. paradoxul e că de pe la 15 ani îşi petrece timpul pe youtube, plasând clipuri cu demonstraţii de performanţă muzicală. a pus solo-uri de-ale ei, cover-uri de-ale formaţiilor célèbre, mai pe scurt punea mici lecţii de la care puteai învăţa. deoarece e foarte ciudată, cu nişte ochi mari-mari este un subiect curios şi în calitate de model. de aceea tot ce face ea, e să apară la tv în diferite emisiuni, să pozeze în faţa fotografilor şi să-şi trăiască slava. clipurile ei de pe canalul său youtube au adunat 35 de milioane de vizualizări. asta-i, scuzaţi-mă de rusism, ebati! cazul ei e de râs şi de plâns. eu nu ştiu ce să fac, să râd sau să plâng. poate ştiţi voi:

cum? tu încă n-ai dat attending la “idite nahui party”? dap acolo a să shie clasna. acolo şaşlyşi cu ketchup daje pot să şhie. din iepure, din mâţă chiar şaşlyşi din borta curului poate să şie. acolo filat, ghimpu, dodon a să vină ş o să-ţi dea voie să le fuţ câte un pumn în bot, acolo gheaghea plahish dajă o să se risuiaskă cu ahrana să-ş şteargă curu cu tine. acolo, mai pe scurt, trebu de ajiuns jiu sau mort.

voi nu gândiţi că eu glumesc. nish într-un caz, cum ar mai spune the bloggerii politici. asta tăt serios. eu cu urechile mele am auzit, din surse kaneşna de încredere di pi la guvern di pe acolo. apu sursele istea, la propriile mele urechi s-o apropiat şi mi-o zis că oamenii care au zamutit [vai ce minunaţi sunt ei, haideţi să-i urmăm!!!] tătâ gavnataua asta di vecerincă, apu la oamenii iştea curjeu azi sudori şiroaie, când chat-uieu între dânşii să pună totul la cale şi chiar prin presă să baje vreo două pile [eu corect am zis ultimu cuvânt? e cu I sau e cu U?] ap nevajno. dar alte surse voobshe demne de încredere, îs ashe de încredere încât eu blea bag capu în kipitok pentru dânşii, apu mi-o spus că unii dintre organizatori [brava! voi suntets pentru popor, organizatorilor “idite nahui party”] aşadar, unii dintre organizatori az daje nish sushi la obed n-o ieşit să mănânce în concenye lor zavedenii tuparylye, pentru că înţelegeţi voi, ei au muncit pentru popor azi, pentru adevăr şi dreptate ş ei nu vor ca pe ei să-i dezamăgească aşa lehko cei pentru care au votat. apu voi să nu credeţi că eu amu skimb tema. nu. eu am surse ebati şi di sigure. sursele mele se tusuie lângă sursele lor! ca să vezi şi să te ahuieşti.

eu sper că voi v-aţi dat seama că toate aceste lucruri eu vi le-am spus po secretu, la urechiuşele dvs. şi voobshe, eu amu vorbesc absolut în şoaptă. aşa că vedeţi voi cui spuneţi şi ce spuneţi.

na samom dele, dl luchianiuc, dna [aici deamu înţelejeţi cum vreţi] ciobanu, dl castraveţ, dl bunescu, daje dl mardare, dl gandrabur. iaka aşa. eeee, voi aţi crezut că eu l-am omis pe dl armaşu? o brânză. iaka poftim: dl armaşu. aceştia sunt oamenii cu adevărat pentru sau pro-popor. aceştia sunt oamenii cinstiţi, inocenţi şi apolitici. ei nu discută politică pe la colţuri. ei n-au avut treaba cu politica nişodată şi ei nu ştiu bleaghi că politica asta îi o vafle v rot pentru norod. ei nişodată nu şi-o dat cu părerea dispri vreunul sau alt măgari din politică. nu… ei prima zi o kikat drept din buca podului şi o zis: iahuieiu, da eu atunci când scriam materiale de opinie despre vaflea x sau y din parlament sau făceam spot electoral lui boul z sau w, credem că tăt a să şie ghini, de fapt.
ei da, şi cu voi, organizatorii şi oamenii care a să şie la idite nahui party az prima dată ne arată nouă că ei de az încolo, tipa aşa trebu de înţeles, s-o lăsat di politică, nu mai cred în nişun gheaghi.

pentru şini n-o înţeles nişo pulă repetăm: oamenii care amu ne invită la idite nahui party îs curaţ bre. ca lacrimioara. ei prosto îs indignaţi ebati. ei îs şocaţi cum o putut alianţa aşa să procedeze. ei prima zi o auzit de cuvântul politică. ei o să facă poreadcă în ţară neapărat. ei o să mergă la vstreci cu filat ş plahiş să facă ordine în ţară.

amuia du-te şi fă attending la party. noi pentru norod, pentru dreptate, pentru un dejet în cur. nu vrem ca votu nostru de încredere să şie aruncat într-o groapă plină cu căcat. noi spunem idite nahui party. da tu pentru şi optezi?

cel mai trist că amuia mai este şi boicot la boicotul cu şaşlîşi. refuz, rezist eu nu sunt pohuist! este motoul lu celălalt molodioj care nu boicotează alegerile. situaţia nakaliaiţa. prin attendingu tău la unul dintre grupuri poţi decide atitudinea tineretului. apu decide. fă capustă şi imagine lu rebeata de pe ambele maluri, da eu mă duc poate să trag un fum şi la cur v-am văzt pi tăţ cu politica voastră deşovaia şi PR vostru pi facebook numa vă vîebiţi.

v-am pupat. Pa.

avem mai jos o jucărie simpatică. poemul filat. nu uităm să ne abonam şi la blog prin butonul horny şi sexy din dreapta-sus. acum sunteţi invitaţi să SHARUIŢI textul peste tăt ca el să ajungă la filat sau cel puţin la consilierii lui molodîe.

poemul filat (prima poezie despre dânsu)

vezi filat diferenţa dintre noi doi
simţi ceea ce ne uneşte?

eu pot să am necazuri şi să vorbesc în public
despre asta nu are decât să mă facă mai bun

femeia mea poate să nu existe chiar dacă-i
drogată în imaginaţia mea averea mea e-n ceruri

vezi filat diferenţa dintre noi doi
simţi ceea ce ne uneşte?

tu eşti important în ceea ce faci
eu am o valoare despre care tu încă nu ştii

pumnii tăi sunt mici şi te rogi să ai viitor
eu dau cu vopsea bancnotele care au şi dispărut

vezi filat diferenţa dintre noi doi
simţi ceea ce ne uneşte?

niciodată n-am crezut c-o să fim ambii regi
hai să scoatem ţara asta din căcat

ştiu că nu-i uşor dar nu te teme
pentru că mie mi-a fost mai greu. uită-te la mine

vezi filat diferenţa dintre noi doi
simţi ceea ce ne uneşte?

mâine o să public poemul ăsta şi tu
nici măcar n-o să ştii ce cravată să pui pe tine

trage apa în closet dis-de-dimineaţă
uite cum venim peste moldova. concomitent

vezi filat diferenţa dintre noi doi
simţi ceea ce ne uneşte?

amu o poveste adevărată ş oleacă poate funny despre artista poporului moldav, nelly ciobanu.

Frame 1:

în cadru un birou spaţios. pe pereţii biroului stau lipite zeci de placate cu pavel turcu. multe dintre ele sunt măzgălite, altele încercuite cu semnul interzis etc etc. obiectivu de la super aparatul canon cu care se filmează este fixat pe masa luxoasă a artistei. pe masă se vede o “darojkă” ce aminteşte cocaina. nelly ciobanu apare fragmentar în cadru, dând de înţeles că e foarte ocupată pe undeva prin apropierea cadrului. în tot acest timp nelly fredonează din piesa lui pavel turcu “eurovision” “lume multă lume bună”.

cu un card bancar de tip visa electron, nelly împrăştie şi răreşte darojka cu praf alb ce aminteşte de cocaină. după acest gest, ia o bancnota de 100 de dolari şi o face tub. foarte atent, de sub birou scoate o cratiţă în care se află nişte faină cu două ouă deasupra, două gălbenuşe închise la culoare, ca la ouăle de casă. nelly fericită, toarnă şi “dorojka ” de pe masă în cratiţa cu restul făinei.

NELLY: eurovision lume multă lume bună eurovision, doar o dată-n an se adună….ta – na –na –na concursanţii toţi sunt tari…

sună telefonul:

NELLY: alo!? da nătăliţa, peste un minut să intre la mine.

ciobanu ascunde cratiţa în care până în acest moment amesteca aluatul.

în birou intră doi tineri impunători de tip security.

NELLY: salutare, iepuraşilor. ia spuneţi, cu ce mă bucuraţi voi pe mine astăzi. hai, spuneţi repejor că nu prea am când….

baieţii îşi aruncă câte o privire gravă şi serioasă unul altuia.

BĂIAT 1: doamna nelly,… [ezită] avem o veste proastă.

NELLY: scumpilor, nimic nu mă poate întrista acum pe mine [aruncă o privire la cratiţa cu aluat], curaj dragii mei, spuneţi.

BĂIAT 2: tanti nellya, anu’ ista … anu ista iar avem probleme…

BĂIAT 1: turcu acela iar s-o înscris la eurovision

nelly se lasă pe spatele fotoliului luxos, rămâne încremenită spre băieţi.

BĂIAT 2: dna nelly da noi tăt am făcut, tăt am făcut ca să-l oprim.
BĂIAT 1: şi bani i-am dat, şi ameninţări familiei i-am făcut nu ajiută nimic. el îi încăpăţânat ca un “osiol” dna nelly, tăt tăt am făcut, da el una ş bună: eurovision.
BĂIAT 2: noi ş la saună l-am dus, coniaciok i-am turnat de 10 stele!!
BĂIAT1: da, de 10 steli, dna nelly!!! 10!!!
BĂIAT2: o spus că gata, zavezal el cu muzica… ne-o minşiunit el…

nelly se ridică în picioare ş merge la un perete unde e un placat mare de-al lui turcu. priveşte îngândurată spre placat.

[către băieţi]

NELLY: bre băieţi bre, tăt şi am putut am făcut eu pentru voi. din gojineaţă v-am scos şi v-am adus în oraşu ista minunat. şi de îmbrăcat v-am îmbrăcat, de lucru v-am găsit, da voi nie un serviciu normal nu puteţi să-l faşits…nu merji … [întreruptă de către unul dintre băieţi]

BĂIAT 1: noi am vrut să apelăm la ultima soluţie
BĂIAT 2: da tanti nelly… am vrut noi să terminăm cu tătu cu dânsu, iaka am vinit să vă sherem permisiunea.
BĂIAT 1: da dna nelly se poate noi … băiatul face un gest care simuleaza “krantâ”-ul.

NELLY: voi krantâ putets numa cu patlatâe de pe drum, ascultând în djîpu shela a vostru vladimirskii tsentrali. da la treabă concretă pantalonii udaţi. [voce ridicată, creşte furia, aproape în strigăt ultima replică ]

unul dintre băieţi începe să tremure, pe faţa îi apare grimasă de frică. pantalonii unuia dintre băieţi se umezesc [ale Băiatului 1]

NELLY: afarăăă!! să nu vă văd în ochii mei! [spus pe un ton jos dar furios şi scrâşnind din dinţ]

băiatul cu pantalonii uzi o ia la fugă din birou. rămâne Băiatul 2.

NELLY: tolea, iaka voi spuneţi că tăt aţi făcut. şi una şi a doua şi a treia. da eu cu shi mă aleg din vorbele voastre goale ca paiul, băi. eu tre să sufăr de şezutu vostru dijeaba. şi iaca turcu vini iar în faţa lumii. la shi să mă aştept eu? la încă un cântec de-a lui pavluşa care să grămădească fanaţ pi internet şi multe intrări pe youtube.

BĂIATUL 2: asta-i ultima şansă. noi o să ne lămurim. daţ tanti nelly ultima şansă.

NELLY: nişo şansă. a să paştets jitele sh o să vă întoarshets de unde aţ venit. amu ieşi te rog din cabinet. am câteva sunete de dat.

scuzându-se, băiatul iese.

Frame 2:

nelly stând la birou, formează un nr de telefon.0

NELLY: alo?! băi boghean băi, iară turcu… şi faşim?

BOGHEAN: turcu? asta-i pizdeţ [evident cenzurat de beep] ia hu[beep] ieiu pi [beep] darasu nu s-o astâmpărat…

NELLY: nie-mi spui…

BOGHEAN: nelliush eu nu ştiu… niş nu stiu şi să-ţ zic…

NELLY: da eu ca o proastă… ş bani nebuni am dat pentru concurs, vroiem în evropa să cânt, sh amu un căcăşios îni calcă jisu în kişioare.

BOGHEAN: vez că ni-o venit aista cu millenium nush ce vre de la mine. hai tu acolo descurcă-te cu turcu shela a tău. la urma urmei găsim noi sheva soluţii. ian stai oleacă, tu plashintele le-ai făcut?

NELLY: taman le făsheam… da shi crez că amu mai pot? gata deamu

BOGHEAN: hai lasă aistea. fă plashintele sh cu restu rezolvăm noi. hai hai că nu-i când. Grăim mai încolo.

nelly ciobanu rămâne cu receptorul în mână, uitându-se în gol.

NELLY: [trist] concursanţii toţi sunt tari…

dintr-un sertar închis la cheiţă, nelly ciobanu scoate un mic portret al lui turcu. îl cuprinde la piept:

NELLY: pavlusha pavlusha, shi mă fac eu cu tine? aa? şi-s mă mai fac…

înregistrarea kagby merge deamu, salutul o fost, noi ne-am zdaravit.
oleg mă intereseaza şi kelea dorului cauţi tu în fiecare zi la monumentul asachi.

mhi mhi .. probabil caut, da nu probabil, cu siguranţă caut iubire. iubire faţă de aproapele meu.

în fiecare zi la o oră anumita tu eşti la asachi şi cauţi iubire?

eu sunt mereu acolo. atata doar că na, e o coincidenţă când tu mă vezi acolo şi crezi că vin la o oră anume.

sunt foarte curios care este regimul lui oleg carp. ce faci tu de dimineaţă până seara

citesc, mm mă uit la femei, adică le admir, mănânc … ce apuc, mă dau cu bicicleta cât încape în mine, iar în timp ce mă dau cu bicicleta iarăşi caut sensul dragostei caut alte stele caut…aceeeaşi stea, de fapt, care se cheamă dragostea. na poate prea generalizez, dar până la urmă e ceva în inimă, în suflet

de exemplu astăzi ce ai făcut, pas cu pas.

păi de când am început să fac sport, în fiecare dimineaţă ma scol la ora şase, deci fără ca să îmi mai bată alarma la cap, ceasul meu e creieraşul meu, care mă trezeşte exact la şase nici mai mult nici mai puţin … a, poate cu un minut două greşeşte, da… sau nu e o greşeală nu e o eroare. el s-ar putea că totuşi are grijă de organizmul ăsta care necesită odihnă. după care alerg vreo oră până la şapte şi un sfert.

azi ai alergat?

bineînţeles. da, şi iată mă simt bine. după care m-am întors şi mi-am pregătit tradiţionalul terci din grâu cu zahăr, mi-am luat pastila contra durerii de stomac, după care mi l-am pupat pe frumosul meu nepoţel – iubirea mea – care împlineşte 2 ani şi pe care tare tare îl iubesc. el este de fapt lumina în casă…. şi m-am băgat pe face am spus noroc la câţiva oameni dupa care am citit. adică mi-am luat căluţul şi am ieşit iată…

căluţul tău are un nume?

da… regina

haha, căluţul tău e totuşi de gen feminin.

da bineînţeles şi e roşcată. da şi între timp m-am pornit în căutarea iubirii iar între timp mai şi citesc. pe unde mă opresc îmi deschid cartea, îmi beau ceaiul şi mai citesc.

acum o lună când te întâlneam pe stradă îmi amintesc că aveai un vis, şi anume să ai o bicicletă. în tot acest timp, jumate din băieţii bravi vor să aiba un mustang, un X5 sau măcar un jeep oarecare. cum e sa ţi se implinească un vis atât de dorit?

gen e ca şi cum, na, dacă vrei pot să-ţi transcriu senzaţiile… e ca şi cum te-ai îndrăgosti pentru prima oară. pe bune deci pe bune, deci dacă e vorba de o bicicletă pe care ţi-o doreşti. senzaţia aşteptării e ca şi cum aş astepta un copil. naşterea copilului, naşterea unui text, naşterea unui roman. cam cu aceeasi ascuţime de senzaţii. bicicleta asta am aşteptat-o mai mult decât guvernul ăsta sau parlamentul ăsta. da daca mi-aş dori un parlament, poate că la fel sau poate mai mult l-aş aştepta.

cum te împaci cu munca, serviciul? se licheşte munca de oleg carp?

haha, bai nuuu, sub nicio formă şi critică. dacă te referi la munca ce ţine de redacţie sau nu mai contează, munca fizică… în fine, dacă e să depind de un patron care să îmi arate ce să fac şi cum să fac atunci pe bune nu vreau. mai bine de unul singur umblu pe străzi şi fac bine. adun sacoşe murdare şi le duc la coşul de gunoi, chiştoace; pot să şterg la fund un copilaş care este murdar pe drumuri care, na, a făcut pe el şi cu mare drag l-aş sterge la fund decât să …

[apare un personaj care ne întrerupe şi ne întreaba daca putem să-i dăm zece lei. eu voobshe spun srazu ca n-am da aleshka o zis că odin lei mogu dati]

ok… în contextul muncii aş fi curios care dintre profesii, meserii ţi-ar fi aproape de suflet şi ce anume ai vrea să faci?

aş fi vrut să am un atelier de fotografie artistică. adică pe lângă faptul că îmi place ce fac, mi-aş dori să fac fotografie ca şi hobby.

aminteşte-ne ce face scriitorul oleg carp.

până mai ieri sau până mai alaltăieri cred că eram prea rătăcit. acuma sunt rătăciţel şi merg spre a mă regasi în grămada asta de univers. mai e un roman care s-ar putea să iasa chiar foarte curând

oleg da tu ai zodii, ai an? mă gândesc că cititorii ar fi curioşi să afle aceste delicate lucruşoare gen în ce constelaţie te afli?

mmm hmhm hihi…. mi se pare că mă aflu undeva în epicentru

şi ce zodie concretă eşti

săgetator

anul?

anul 76.

nuuu băi nu în cifre. ce animal? sau nu ştii?

nu ştiu.

bun, a s-mă uit pe internet şi an era 76.
tot de la tine am aflat printr-o coincidenţă că ai avut azi încă un interviu. Cu careva de la jtv. nu te simţi vedetă?

sub nicio formă şi critică. asta nu-mi mai lipseşte.

mulţi dintre scriitorii basarabeni au reusit să se stabilească în românia. e vorba de vakulovski m., micleuşanu, ernu, mai nou şi gamarţ etc etc n-ai avut dorinţe sau tentative de a te stabili şi tu undeva peste prut?

da bineînţeles, eu şi în clipa asta nu ştiu ce mă mai ţine aici, da mă ţine ceva cu siguranţă, şi cu siguranţă demult era să-mi rup gheata acolo unde am iubit.

deci te vei stabili în românia?

da fireşte, s-ar putea chiar mâine, sau diseară, [aishi deamu n-am mai putut şi am râs ca un bou şi aleshka s-o oprit oleacă şi a adăugat ] poate la vamă o să mă stabilesc.

te-ai gândit la familie sau ceva ce se cheamă relaţie de lungă durată?

băi da, da. dacă până mai ieri mă tot gândeam la asta, uite că astazi în ciuda la asta rămân totuşi cu regina mea ca în schimb să dau celor care o să deschidă la veceu când o să se cace romanul meu motanul albastru şi or să zică : da bine, ok, e ceva!

spre final am păstrat două lucruri importante. este evident vorba de labă şi carte. nu îmi pot da seama care e mai importantă, hai despre labă. care e cel mai fain/neobişnuit loc în care ai făcut laba, vreodată.

băi, pe acoperiş la mine fireşte, ejaculez peste tot oraşul îţi dai seama. peste toate femeile, reginele şi împărătesele.

dacă ai avea în faţă un om dornic să citeasca cu orice preţ o carte. ce carte ai alege pentru el?

bulgakov, sobacie sertze. e aşa ca o broşurică, şi ar prinde pe oricine.

bun, cam asta o fost. şi? vsio, hai la vreun ceai sheva.

aleshka priveste luminos viitorul. aleshka nu se teme.

aleshka el cand nu iubeste, apu iubeshte:

r e g i n a si oleshka

vladimir pustan este un evanghelist şi predicator afiliat confesiunei creştin-penticostale. despre el, nu găsim chiar foarte multe lucruri pe net, în fond, nu despre el ne arde nouă a vorbi, ci despre predicile sale puternice şi vii. a pus baza fundaţiei cireşarii şi totodată, este lector în cadrul unei şcoli de predicare cu acelaşi titlu . nu pot să-mi dau seama dacă cireşarii sunt celebri prin mediile protestante, una însă ştiu précis: tare tare aş vrea să ajung la şcoala ceea de predicare , mai mult pentru a asista şi savura cursurile respective decât pentru a tinde la nu ştiu ce profesiune. se ştie despre vladimir pustan că a fost criticat [straniu şi nostim acest lucru] de către mediile penticostale, şi nu numai, pentru faptul că şi-a făcut cruce [comform canoanelor creştin-ortodoxe] înainte de a ţine legendara cuvântare de la templul ortodox din moşuni.

luigi miţoi este unul dintre cei mai puternici predicatori de limbă română pe care am avut ocazia să-i ascult până în acest moment. născut în giurgiu, abandonat de părinţi / crescut de bunici, în adolescenţă boxer înrăit, la 21 – pocăit. este de asemenea de factură creştin-penticostală. umblat mult timp prin românia cu propovăduirea ca după asta să ajungă în sua, chicago, la biserica penticostală – betania. cu predicile lui luigi miţoi, adesea televizate sau radiofonice, românii déjà sunt obişnuiţi. pe net , se găsesc multe predici colorate semnate de miţoi.

specificul pustan

pentru a face cunoştinţă cu fenomenul pustan, aveţi nevoie de circa 20 de minute. de aceea, postarea asta nu e fast-joking-relaxing stuff. oleacă de vtykoz, vă rog mult. pustan o intrat în biserica din moşuni. eu mi-am zis: ian ian să vedem. pustan o fost prezentat de către preotul local parohul cristian pomohaci. mă uit pe youtube. nu înţeleg nimic, şi anume: de ce atâta introducere [nu ştiam eu de pustan, ce vreţi!]. apare pustan. pustan e cu Duhu Sfânt. eu mă uit / pumnii încleştaţi. toată cuvântarea lui pustan are 4 părţi a câte 9 minute aprox. trec la a doua parte. îs cu gura căscată. la a doua parte mă surprind bocind. am închis youtube-ul. mi-am zis băi psih. la a doua încercare m-am uitat până la partea 3. m-am gruzit. pe scurt: abia din a nush câta încercare am văzut toate 4 părţi ale predicii lui pustan la moşuni. omul ista îi plin de har. trage de cele mai reuşite pârghii. retorica cumva prea emotivă, dar super-efectivă. simplu. nesofisticat. tehnici impecabile de apropiere faţă de problemele/nevoile oamenilor. binecuvântat de Dumnezeu.

link pt partea 1 [după, clickuiţi în continuare pentru partea 2, 3 şi 4] :

specificul miţoi:

luigi miţoi este cerebelul evanghelic, care şi-a păstrat deprinderile de boxer din adolescenţă pentru a te pune repejor la pământ. mai întâi prin inteligenţă şi coerenţă iar mai apoi vine şi psiho-emotivitatea. având la activ o retorică impecabilă, luigi miţoi te plimbă dinspre galeriile fastuase ale textului biblic, folosind şi firul roşu al logicii, spre odăile cu horror-mirrors, pentru a-ţi arăta cât de urât şi vinovat eşti. ce-mi place la miţoi, e că nu poţi scăpa nevinovat din plasa predicii lui. unul dintre frumoasele lui mecanisme este mustrarea. miţoi apasă rece şi fără milă pe conştiinţă. pe alocuri, ia atât de bine rolul judecătorului, evident, scuzându-se de fiecare dată pentru asta. îmbinarea asprimii, a textului Biblic şi a raţiunii este o combinaţie divină pentru care miţoi a muncit mult ca s-o primească în har de la Dumnezeu.

aveţi un link către mesajul ‘otrava senzualităţii’ [ce-i drept îi cam o oră, dar fascinant], iar al doilea link vă duce spre o predică tare dinamică, curajoasă şi colorată, ţinută la o tabără de adolescenţi:

1

2

pustan vs miţoi:

suntem obişnuiţi cu lejeritatea pe care ne oferă o idée, o religie, o confesiune, o credinţă sau alta. e absolut fantastic când vine cineva şi ne arde o palmă peste bot şi ne zice, băi lucrurile nu stau chiar aşa comod deoarece: pac pac pac. palma respectivă funcţionează pentru o perioadă mai mică sau mai mare. după care roşeaţa de pe obraz dispare, tu mai bei nişte apă, memoria ta cedează şi ea şi nu-şi mai aminteşte cu exactitate ce mărime avea palma, ce putere, ce culoare, de ce, pentru ce etc.
funcţia predicilor acestor doi pastori, diferă şi se complementează de dragul unui singur scop: finalitatea.
accesibilitatea şi inspiraţia lui pustan este menită, am impresia, pentru a chema omul la Dumnezeu. emotivitatea şi carizma sa, acţionează în condiţii optime asupra omului însetat de Domnul. asta îl pune pe pustan într-un loc anume al camerei. iar mai exact, îl pune chiar la pragul uşii, la intrare în odaie/casă.
pe de altă parte îl avem pe miţoi, care a luat în mână problemele de familie, de cuplu şi în general bazele conduitei creştine în sânul bisericii, miţoi, făcându-şi astfel loc în sufragerie sau în salon, rezemându-se de dulapul plin de cărţi.
pustan aduce omul la Dumnezeu, miţoi îl educă ulterior. miţoi cu greu m-ar putea aduce la Dumnezeu. mesajul lui e ca muzica hard. nu poţi să explici matematică debutând cu logaritmi şi ecuaţii de nuş ce grad. începi cu merele. un măr şi cu altul fac două mere. despre mere ne povesteşte pustan, despre rădacini pătrate şi funcţii nuş de care ne învaţă miţoi.
involuntar îmi sare în minte: care dintre aceşti doi aduce un aport mai semnificativ în slujba Domnului. ce-i mai important: să aduci lumea la Dumnezeu sau să hraneşti lumea ajunsă deja în biserică. nu sunt la curent cu poziţia teologiei în contextul dat. aş fi curios însă, să o aflu. în acelaşi timp, nu m-ar mira dacă o atare întrebare nici n-are cum să fie tratată de către teologi pentru că în esenţă ar putea fi o absurditate compararea de roluri precum în cazurile noastre.

Dumnezeu să binecuvânteze pe aceşti doi mari slujitori ai săi. îmi doresc ca ambii să reuşească în egală măsură să aducă cât mai mulţi oameni în sânul Adevărului.